Noua stema a Romaniei, obligatorie de la 1 ianuarie 2019, sculptura in lemn masiv, 59x44.5 cm

Noua stema a României, obligatorie de la 1 ianuarie 2019. Tablou cu stema oficiala a Romaniei, sculptata in lemn de fag fiert, realizat in conditii deosebite. Este afisat obligatoriu in incaperile de oficiale ale MAI, MAPN, autoritati publice centrale si locale. De la 1 ianuarie 2019 nu mai este permisă folosirea stemei României fără acvila încoronată. În 2016, Parlamentul a schimbat legea privind stema țării și sigiliul statului astfel: „Scutul mare are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”. În vechea variantă a legii, acvila nu era încoronată. Până la data de 31 decembrie 2018, autorităţile publice au avut obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noul model al acestora. Ce reprezintă stema României: Stema României simbolizeaza statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic. Scutul mare, are o acvila de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinînd în cioc o cruce ortodoxa din aur, în gheara dreapta o sabie, iar în gheara stinga un buzdugan. Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic sfertuit cu insitiune: a) în primul cartier este stema Tarii Româneşti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul şi ghearele roşii, ţinînd în cioc o cruce ortodoxa de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o luna noua de aur la stînga; b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roşu, un cap de bour negru, însoţit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta şi de o luna conturata la stînga, ambele de argint; c) în cartierul trei este stema Banatului şi Olteniei: pe roşu, peste valuri naturale, un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur ţinînd un palos în laba dreapta din faţa; d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul şi Crisana: un scut tăiat de un brau roşu ingust; în partea superioară, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, iesind din braul despartitor, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stînga; în partea inferioară, pe aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe doua randuri, patru şi trei; e) în insitiune sunt reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontati, cu cozile ridicate.